Presimt o zi când Dumnezeu va tace:
Neaşteptată zi.
Când glasul Său în tunet de poruncă
Sau în ascunse şoapte
Nu-l vom auzi.
Această zi
Va fi a lumii noapte.

Presimt o zi când Dumnezeu va tace:
Însângerată zi.
Bătrânul timp
Din mersul său
Desfăşurat în pulbere şi stele
Se va opri
Şi va tăcea rănit sub ele.

Presimt o zi când Dumnezeu va tace:
Aşa de-aproape zi,
Când tronul Său de veşnică iubire
Se va preface-n tron de judecată
Şi-n amuţirea firii
Şi mântuirea ta s-o oglindi,
Pierdută sau aflată.

Presimt o zi când Dumnezeu va tace:
Străină zi.
Şi niciun glas, ba chiar stânci
Striga-vor mii de voci atunci:
“Cădeţi, ascundeţi-ne,
Faţa să I-o privim
Ni-e mult prea greu... ”

Să fie în acele glasuri
Şi glasul meu?
Și glasul tău? ...